Casa nZEB cu grinzi aparente în Dumbrava Vlăsiei: 4 provocări tehnice și cum le-am rezolvat
- Daniel Butucel
- acum 12 minute
- 5 min de citit
La 30 de minute de București, în Dumbrava Vlăsiei, am construit o casă care pare simplă la exterior, dar ascunde câteva soluții tehnice și structurale ieșite din comun. Fiecare casă din acest complex e gândită să se diferențieze — printr-o arhitectură unică, finisaje premium sau o structură complexă. La noi, toate trei.
Casa are 155 m² suprafață construită, 132 m² suprafață utilă, și a fost proiectată de arh. Adrian Cancer Zeana și echipa de la Square One. Patru decizii de proiect au ridicat ștacheta tehnică peste nivelul obișnuit al unei case nZEB pe structură de lemn — le trecem în revistă pe rând.
Provocarea 1: Șarpantă cu grinzi aparente
Când grinzile structurale rămân la vedere în interior, apare o întrebare tehnică imediată: unde pui izolația și cum faci etanșarea, dacă nu se vede nicio membrană?
Răspunsul stă în ordinea straturilor. Izolația vine deasupra primei astereale — care, în acest caz, trebuie să fie și ea estetică, pentru că rămâne vizibilă din interior. Varianta uzuală e lambriu clasa vizuală A; noi am ales placaj triplu-strat de 22 mm, un fel de CLT în miniatură, rigid și cu aspect premium.
Peste astereala vizibilă, structura de izolare arată așa:
Rezultă un coeficient de transfer termic U=0,11 W/m²K și un defazaj termic de 16,3 ore — suficient pentru o protecție solidă la căldură, chiar și pentru o casă din sudul țării, în standard nZEB+.
Etanșarea urmează aceeași logică inversă față de un acoperiș clasic: bariera de vapori se pune pe fața caldă a izolației, deci aici a ajuns deasupra placajului aparent — practic deasupra căpriorilor, nu sub ei, cum s-ar întâmpla la o șarpantă obișnuită. Peste bariera de vapori am montat grinzi cu zăbrele Posi-Strut este care am pus al 2-lea rând de astereală termoizolantă și am format astfel cavitatea în care am pompat fibre de celuloză.
La o șarpantă cu grinzi aparente, grinzile rămase la vedere trebuie să aibă o calitate vizuală A, fără noduri căzătoare sau imperfecțiuni, și trebuie protejate riguros în timpul montajului — noi le-am livrat înfoliate. Soluția costă în jur de 30% mai mult decât o șarpantă clasică, cu închideri sub căpriori, din cauza materialelor suplimentare și a clasei vizuale cerute lemnului. Dacă vrei să vezi structura de lemn a casei tale în fiecare zi, e o investiție care merită.
Provocarea 2: Atic înalt care trebuie să reziste la vânt
Din exterior, aticul dă impresia unui acoperiș orizontal, tip terasă — de fapt, dedesubt e un acoperiș cu 2 pante, cu o înclinație de 10 grade. Cerința arhitecturală era clară: un atic de 1 metru înălțime.
Ce pare simplu — pereți puși peste căpriori pe laturile lungi și în continuarea pereților de la parter pe laturile scurte — devine o problemă structurală de îndată ce iei în calcul vântul. La București și împrejurimi, vântul de calcul e de aproximativ 100 km/h, ceea ce înseamnă forțe de ordinul a 60–100 kg/m² pe atic, și chiar mai mult în colțuri.
Soluția: stâlpi pe toată înălțimea peretelui, de la fundație până în partea de sus a aticului, pe laturile lungi. A complicat puțin etanșarea, rezolvată prin atenție suplimentară la montaj — dar era singura variantă structural corectă, mai ales având în vedere provocarea următoare.
Provocarea 3: Jgheab ascuns în atic
Odată ce aticul rezistă la vânt, rămâne întrebarea evacuării apei de ploaie prin burlanele din fațada ventilată. Răspunsul scurt: cu grijă — ca apa să nu se infiltreze prin jgheabul din titan zinc cositorit.
Peste al doilea rând de astereală, la baza aticului, am montat un suport din placaj pentru jgheab, dimensionat de montator. Lucrarea a fost preluată de un specialist care s-a ocupat și de montajul învelitorii cu panouri solare integrate de la Metigla, cu o putere instalată de puțin peste 10 kW.
Alegerea unui sistem fotovoltaic integrat în învelitoare, nu montat clasic pe o tablă fălțuită, a fost deliberată: prinderile, profilele și panourile unui sistem obișnuit ar fi ieșit din planul acoperișului cu minimum 10 cm, ceea ce ar fi cerut un atic și mai înalt doar ca să le mascheze.
Jgheabul descarcă în burlane în 3 puncte — la capete și la mijloc. Burlanele coboară prin fațada ventilată, care ne duce la ultima provocare a proiectului.
Provocarea 4: Fațadă ventilată din cărămidă aparentă
O fațadă ventilată trebuie să lase aerul să circule pe verticală, în spatele ei — altfel nu mai e ventilată. De obicei se face din lambriu sau tablă, materiale ușoare. Aici, peste fațada ventilată vine placarea cu cărămidă aparentă de 2 cm, bucată cu bucată, montată pe o placă de fibrociment — rezultând o greutate de aproximativ 60 kg/m².
Caroiajul din spatele fațadei a fost fixat cu colțare și șuruburi calculate inginerește — la fel ca tot proiectul, de altfel.
Detaliile nZEB ale proiectului
Dincolo de cele patru provocări arhitecturale și structurale, anvelopa termică a casei respectă un standard nZEB+ solid:
Fundație — 15 cm polistiren XPS sub placă, plus încă 10 cm sub încălzirea în pardoseală
Pereți exteriori — aproximativ 30 cm izolație (19,5 cm celuloză + 10 cm vată în fațada ventilată)
Șarpantă — 30 cm celuloză + 3,5 cm fibră de lemn (33,5 cm), cu posibilitate de completare cu încă 10 cm vată pe interior, în zonele unde beneficiarul închide tavanul cu rigips
Ferestrele — multe, dar eficiente — au profil din aluminiu cu sticlă securizată și baghetă caldă, în standard casă pasivă.
Etanșeitatea a fost testată de Vlad Ciobanu de la Zecaph. La primul test, casa era la standard nZEB, cu o medie de 0,8 schimburi orare (depresiune și presiune); după remedieri, rezultatul a coborât aproape de pragul Passive House. Ținând cont de întreruperile date de stâlpii care urcă spre atic, și de faptul că bariera de vapori trece deasupra primului rând de astereală, e un rezultat foarte bun.
Echipa din spatele proiectului
Un proiect cu acest nivel de complexitate tehnică nu se ridică singur. Felicitări echipei de la Isogreen pentru izolațiile cu celuloză și etanșarea finală, echipei de montaj coordonate de Dan, și tuturor colegilor de breaslă implicați. Îi mulțumim și lui Radu, beneficiarul, pentru încrederea acordată și curajul de a merge mai departe cu un proiect atât de complex — inclusiv într-un moment dificil, când ploile abundente din toamna trecută ne-au prins cu șantierul deschis.
Despre costuri exacte nu putem vorbi — Radu a preferat să rămână confidențiale — dar, ca reper, o casă cu acest nivel de complexitate costă cu aproximativ 15% mai mult decât o casă similară, tot pe structură de lemn, tot la standard nZEB, dar fără șarpantă cu grinzi aparente.
Complexitatea unui proiect nu schimbă regula de bază: orice casă pe structură de lemn se poate construi la standard nZEB, indiferent câte provocări arhitecturale trebuie rezolvate pe parcurs. Dacă proiectul tău are cerințe arhitecturale neobișnuite — grinzi Posi-Strut la planșee, șarpante complexe sau fațade non-standard — discutăm soluția tehnică încă din faza de proiectare.
Acest articol prezintă un proiect din portofoliul Miradex. Video-ul complet cu tur de casă îl găsești [aici]. Mai multe proiecte similare, în portofoliul nostru.
Comentarii