Lemnul este un material combustibil și totuși rezistent la foc
Introducere
În acest articol abordăm un subiect foarte controversat legat de siguranta la foc. Avem nevoie de foc pentru gătit și încălzit și totodată ne supunem unor riscuri majore făcând asta. Cea mai bună metodă de protecția la foc este prevenția și din acest motiv există norme de proiectare care reglementează tipurile de materiale ce pot fi folosite în construcții, în funcție de clasa de importanță a acestora.
Reacția la foc
Este o caracteristică a unui material de construcție, care alimentează și întreține arderea prin descompunere atunci când este expus la foc. Clasificările sunt realizate conform cu cerințele SR EN 13501-1+A1:2021 - Clasificarea la foc a materialelor de construcție. Sistemul de clasificare european este prezentat în Regulamentul delegat 364/2016 din 1 iulie 2015 al Comisiei Europene, privind clasificarea comportamentului la foc al materialelor de construcție, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 305/2011.
Așadar, conform celor mai sus menționate, materialele de construcție pot fi clasificate în funcție de următoarele clase de reacție la foc:
A1 - Materiale incombustibile care nu contribuie la dezvoltarea și întreținerea unui incendiu;
A2 - Materiale care nu se pot aprinde dacă sunt expuse la flacără și a căror contribuție la dezvoltarea și întreținerea incendiului este extrem de limitată;
B - Materiale care se sting în lipsa flăcării și al căror aport la dezvoltarea incendiului este foarte mic;
C - Materiale combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului;
D - Materiale combustibile care contribuie la dezvoltarea și propagarea focului;
E - Materiale combustibile a căror contribuție la propagarea focului este importantă;
F - Materiale combustibile cu contribuție la propagarea focului;
În plus, pe lângă clasele de reacție la foc se mai adaugă următorii indicatori:
d0-d1-d2 - care indică dacă arderea provoacă picături prin topire;
s1-s2-s3 - care indică dacă arderea degajă fum;
Desigur, există numeroase alte norme tehnice, directive și reglementări pe acest subiect, însă intrăm în discuții mult prea tehnice și doar un articol nu ar fi suficient. Mai menționăm la acest capitol Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc din 07.10.2004
Cum se comportă lemnul la foc?
Lemnul este un material combustibil și se încadrează în clasa de reacția la foc D-s2-d0 - întreține arderea și degajă fum. Acesta arde cu o viteză de 0.7 mm/min iar după un anumit timp, să zicem 30 minute, se formează un strat de cenușă de 2 cm care acționează ca un izolant și protejează interiorul de flacără. Dacă la exterior, temperatura lemnului ars poate ajunge la 1000°C, în interior, unde nu a ajuns flacăra, temperatura este de 40-50°C. Cu cât lemnul este mai gros, dens și umed, va arde mai greu.
Desigur, lemnul se poate trata ignifug pentru a-i crește rezistența la foc și întârzia viteza de propagare. Noi facem ignifugarea lemnului prin imersie în soluție omologate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în baza autorizației de efectuare lucrărilor de ignifugare a materialelor combustibile. Un alt mod de a proteja la foc o clădire din lemn este prin supradimensionarea elementelor structurale. Este o practică întâlnită în clădirile publice, construite din lemn lamelar, care își păstrează integritatea structurală chiar și după 60 min de expunere la foc.
Cum se comportă la foc o casă timberframe?
În prezent, casele pe structură din lemn sunt realizate în mare parte în sistem timberframe și CLT iar comportamentul la foc diferă de la un caz la altul. De exemplu, în casele timberframe structura de lemn este închisă de placaje precum OSB (clasa D), gips-carton (clasa A1), Vidiwall (clasa A2), Fermacell (clasa A2) etc, fiecare având o anumită clasă de rezistență la foc. De asemenea, și izolația dintre montanții de lemn este foarte importantă. Vata bazaltică este necombustibilă (clasa A) și poate rezista 2 ore la temperaturi de 1000°C, spre deosebire de izolația cu celuloză suflată (clasa B) sau fibră de lemn (clasa E). Așadar, când vorbim rezistența la foc a unei case timber frame, luăm în calcul întregul sistem format din structură, izolația și placări.
În clipul video de mai jos poți vedea o comparație între o structură de lemn și una din zidărie, ambele testate în aceleași condiții de incendiu. Lemnul se dovedește a fi câștigătorul.
Cum se comportă la foc o casă CLT?
Spre deosebire de timberframe, structurile CLT (Cross Laminated Timber) sunt formate din panouri din cherestea laminată încrucișată în cel puțin 3 straturi perpendiculare. Numărul de straturi crește odată cu portanța, astfel că CLT-ul poate fi folosit pentru construcții de dimensiuni mari. Pereții din CLT pot fi finisați sau lăsați aparenți, situație în care sunt expuși direct la foc în caz de incendiu, situație testată în următorul video. Rezultatele s-ar putea să fie surprinzător de pozitive.
Concluzie
Incendiile din locuințe sunt provocate în primul rând din cauza instalației electrice, fie prin subdimensionare circuitelor sau utilizarea deficitară. Acest lucru poate fi remediat printr-o proiectare și punere în operă de către profesioniști avizați. A doua cauză este neatenția, care nu poate fi controlată. Aceste evenimente se pot produce în orice locuință, indiferent de structura din care este realizată.
După cum se poate observa și în testele mai sus prezentate, în cazul unui scurtcircuit sau neatenție, primele lucruri care se aprind sunt obiectele puternic combustibile cum sunt polimerii pe care îi găsim în obiectele de decor și lacurile de pe mobilier. Acestea întrețin focul care ulterior se extinde către elementele structurale din lemn, iar acestea se dovedesc a fi mult mai rezistente decât te-ai fi așteptat.
コメント