Toate proiectele rezidențiale a căror autorizație de construcție a fost emisă după 31 decembrie 2020 nu vor primi autorizație de recepție dacă nu au un consum de energie aproape zero
Ce înseamnă nZEB?
Potrivit Legii nr. 372/2005 și republicată în 2020 privind performanţa energetică a clădirilor, ”clădirea cu consum de energie aproape egal cu zero este clădirea cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.”
Aceeasi lege 372/2005 mai spune că ”pentru asigurarea consumurilor energetice totale ale unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, sursele regenerabile de energie (nefosile), acoperă minimum 10% din energia primară totală calculată a clădirii.”
De ce nZEB?
Uniunea Europeană ia foarte în serios problema schimbărilor climatice și impactului asupra mediului, luându-și angajamentul pe termen lung să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 din fiecare sector (construcții, industrie, transport, agricultură), pentru a crea un mediu înconjurător stabil și prosper pentru viitoarele generații. În acest sens, au fost emise o serie de obiective pe termen lung pentru 2020, 2030 și 2050.
Sectorul clădirilor are un impact semnificativ asupra mediului (40% consum de energie și 36% emisii de CO2) și este de ceva vreme una dintre prioritățile Uniunii Europene, care a emis directive și a propus obiective ambițioase pe următorii ani în această direcție. Printre acestea se numără și Directiva 2010/31/EU (EPBD) despre performanța termică a clădirilor în care este menționat standardul nZEB.
România, ca parte a Uniunii Europene trebuie să se alinieze acestei directive și să îmbunătățească performanța termică a fodului construit nou și existent.
Beneficiile nZEB
Este evident faptul că standardul nZEB aduce un mare beneficiu mediului înconjurător, contribuind la reducerea consumului de energie al clădirilor și implicit al emisiilor de gaze cu efect de seră ale acestora pe durata lor de viață. În România, fondul construit însumează 493.000.000 m2 în mediul rural și urban iar consumul de energie variază între 150 şi 400kWh/m2/an. Când ne raportăm la astfel de valori, fiecare kWh/m2 economisit reprezintă o valoare considerabilă.
Cea mai mare parte a costurilor unei clădiri pe durata ei de viață (calculată la 50 ani) este atribuită întreținerii acesteia (peste 70%), în special încălzirea, după cum indică și statistica europeană.
Prin reducerea consumului de energie se reduc implicit și costurile lunare de întreținere. Pe lângă asta, proprietarii de locuințe devin mai puțin dependenți de evoluția prețului energiei, fie gaz sau electricitate.
Cum implementăm nZEB
În Planul de creștere a numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero publicat în 2014 este prezentat mai pe larg standardul nZEB prin măsuri de eficientizare energetică, coeficienți și analize economice și de fezabilitate pornind de la situația curentă a fondului construit și modului în care se construiește.
Printre măsurile de eficientizare energetică a unei clădiri se numără cele legate de creșterea performanței energetice a anvelopei clădirii, menționate și în standardul de casă pasivă: izolație termică corespunzătoare, ferestre performante energetic, reducerea infiltrațiilor necontrolate de aer și reducerea punților termice. Despre standardul de casă pasivă am vorbit mai pe larg în acest articol. Pe lângă acestea, se adaugă și măsuri precum iluminatul LED, echipamente de încălzire/răcire eficiente energetic (ex. pompă de căldură) sau electrocasnice mai eficiente. Toate acestea acumulate într-un necesar de energie primară de până la 100 kWh/mp/an.
În plus, trebuie implementate sisteme care să acopere necesarul de minim 10% din surse regenerabile, printre case se numără sisteme fotovoltaice, sisteme solare termice, turbine eoliene sau pompe de căldură.
Evident, toate aceste măsuri de eficientizare energetică presupun niște costuri suplimentare de investiție. În tabelul de mai jos extras din planul mai sus menționat, este ilustrată o simulare economică a investiției într-o locuință uni-familială cu consum de energie aproape zero comparativ cu una construită după metodele convenționale.
Cu roșu este evidențiată casa convențională iar cu albastru casa nZEB. Luând în calcul costul energiei și costul emisiilor de gaze cu efect de seră (taxe și impozite suplimentare pentru poluare) pe o perioadă de 30 de ani, investiția inițială în măsurile de eficientizare energetică la standard nZEB (1390 lei/mp) nu doar că se amortizează, dar va creea și beneficii economice după perioada de calcul (în 30 de ani cosul global al unei clădiri nZEB este aproape de 2 ori mai mic față de cea convențională, 3222 lei/mp față de 6000 lei/mp). Luând în calcul și costul de investiție, o casă nZEB se dovedește a fi mult mai economică pe termen lung.
Concluzie
Toate proiectele rezidențiale a căror autorizație de construcție a fost emisă după 31 decembrie 2020 vor trebui să îndeplinească acest standard. Schimbarea vine peste noi fie că ne dorim sau nu și un lucru e sigur: VOM CONSTRUI MAI BINE ȘI MAI EFICIENT din toate punctele de vedere. Beneficiile clădirilor cu consum de energie aproape zero sunt de necontestat iar standardul nZEB va stimula pregătirea profesională continuă a celor care proiectează și construiesc, va stimula dezvoltarea anumitor segmente din industria construcțiilor, va crește nivelul de confort, va scădea consumul de energie din acest sector și implicit impactul asupra mediului.
Comentários