Trecem în revistă câteva criterii relevante când comparăm o casă din lemn cu una clasică din zidărie
Deși la prima vedere s-ar putea crede că suntem părtinitoari și ținem partea lemnului, poziția noastră față de acest subiect este că fiecare material de construcție sau sistem construcție are avantajele și dezavantajele sale, atunci când este analizat dintr-un anumit punct de vedere. Spre exemplu, betonul și oțelul au contribuit masiv la dezvoltarea infrastructurii, orașelor și lumii pe care noi o cunoaștem astăzi. Ar fi pueril spre exemplu să comparăm lemnul din acest punct de vedere. La fel de bine există situații în care lemnul se dovedește a fi mult mai potrivit decât alte materiale, cum ar fi de exemplu o cabană la munte, o casă sau o pensiune.
Însă în ultimii ani și din ce în ce mai mult în prezent primi deseori întrebări de genul ”Care e diferența dintre o casă din lemn și una din cărămidă?”, fără a mai pune la socoteală toate miturile și preconcepțiile despre construcțiile din lemn, care ar pica la cutremur, le-ar lua vântul sau ar arde casa doar pentru simplu fapt că este din lemn.
Din punctul nostru de vedere, dacă ne raportăm la o casă, sunt câteva criterii foarte relevante când comparăm structura de lemn (timber frame) cu cea din zidărie, și anume:
1. Costul de investiție
Criteriu care în România este poate cel mai important din listă, lucru de înțeles de altfel. Costul de investiție al unei case (cât costă materialele, instalațiile, manoperă, logistică etc) este important, dar nu trebuie de asemenea neglijat nici costul de întreținere (facturi lunare pe încălzire, răcire, ventilație, apă, costuri cu mentenanța etc). Un exemplu simplu este o casă simplă, fără izolație termică, care are un cost de investiție mai mic dar facturi lunare mai mari cu încălzirea și răcirea. Iar pe o perioadă de 10 ani, se adună destul de mult…
Nu facem o analiză amănunțită numărând fiecare șurub și cărămidă, ci ne raportăm la prețurile medii din piață, deoarece fiecare producător sau constructor are tarifele proprii. O casă obișnuită din zidărie ”la roșu” are un cost de 180-250 euro/mp construit (material + manoperă), conform ofertelor din piață. Mulți constructori includ și fundația în preț, alții nu, ceea ce e foarte dificil de estimat pentru că variază în funcție de mulți factori. Costurile noastre pentru o casă din lemn ”la roșu” (doar lemnul și placare exterioară OSB) variază între 130-150 euro/mp construit, fără fundații incluse (nu ne băgăm). În funcție de constructor și zonă, o casă din zidărie poate avea un cost mai mic decât una din lemn.
2. Timp de execuție
Este un element diferențiator între cele 2 sisteme structurale. Turnarea betoanelor și zidăria se fac exclusiv pe șantier și sunt direct influențate de condițiile meteo, organizarea de șantier și disponibilitatea forței de muncă. Timpul de construcție al unei case variază între 1-3 luni în funcție de suprafață și complexitate.
De cealaltă parte, structurile de lemn se fac preponderent în atelier și se asamblează pe șantier ca un lego. Panourile prefabricate care alcătuiesc o structură timber frame pot fi livrate din hală la nivel semi-finisat sau chiar ”la cheie”, cu ferestrele montate în pereți. În general, noi avem nevoie de 3-4 săptămâni pentru fabricarea->transportul->asamblarea unei case, indiferent de nivelul de echipare (”la roșu”, ”la semi-finisat”, ”la cheie”). Ca o regulă generală, timpul de fabricare este invers proporțional cu cel de asamblare. Cu cât casa este livrată mai la gata din fabrică (structură timber frame completă), cu atât durează mai puțin montajul. Am vorbit despre prefabricare în acest articol.
Important de menționat aici este că timpul de execuție și manopera asociată au o pondere semnificativă la costul final al casei.
3. Eficiență Energetică
Un parametru poate la fel de important ca investiția inițială despre care am menționat anterior. O casă eficientă energetic va consuma mai puțină energie pentru a fi întreținută (încălzire, răcire, ventilație, apă caldă etc) și implicit va avea costuri de întreținere mai mici. O măsură simplă pentru eficientizarea termică a unei case este izolația termică, pe lângă alte principii pe care le vom discuta în alt articol.
Perețiii din zidărie se izolează în general cu un strat de 10cm polistiren expandat/vată bazaltică pe fața exterioară, sub formă de termosistem. În această configurație, rezistența termică a peretelui crește și o dată cu ea și grosimea acestuia.
De cealaltă parte, sistemul structural timberframe (case din pereți prefabricați tip framing) are un mare avantaj pentru că pereții structurali formează o cavitate în care se introduce izolația termică (vată bazaltică, vată de sticlă, celuloză, fibră lemnoasă, paie etc) și astfel se obține o rezistență termică foarte bună la o grosime de perete mai mică.
Standardul PassivHaus (Casa Pasivă) impune o valoare minimă a coeficientului de transfer termic U<0,15 W/m2K iar standardul nZEB (nearly Zero Energy Building) care va intra în vigoare de anul viitor spună că vor primi autorizație de construcție doar clădirile rezidențiale care au un consum de energie aproape zero iar acest standard poate fi atins în primul rând prin măsuri de eficiență energetică, cum ar fi de exemplu izolația termică.
4. Impact asupra mediului
Un aspect destul de neglijat în România dar cu foarte mare importanță pentru dezvoltarea sustenabilă pe termen mediu și lung. Fiecare material de construcție are o energie înglobată în el, și anume câtă energie a fost consumată pentru a produce materialul respectiv, de la extracția materiei prime, procesele de fabricare și comercializare. La rândul ei, acea energie consumată este produsă în general din surse convenționale precum arderea combustibililor fosili care emană în atmosferă gaze cu efect de seră (CO2) ce contribuie la schimbările climatice pe care începem să le resimțim și noi în ultimii ani. Așadar, materialele de construcție au o amprentă de carbon.
Tabelul de mai sus măsoară cantitatea de CO2 (măsurată în Kg) emisă în atmosferă în urma procesului de producție a principalelor materiale de construcție (raportat la tonă). Lemnul are o amprentă de carbon negativă, pentru faptul că prin fotosinteză, copacii cresc absorbind CO2 din atmosferă, pe care îl depozitează și în pământ. Practic, o construcție din lemn stochează dioxidul de carbon și are un impact mult mai redus asupra mediului, spre deosebire de una clasică din zidărie. Lemnul exploatat responsabil și sustenabil este o sursă regenerabilă disponibilă permanent.
5. Rezistență și durabilitate
Afirmațiile despre casele de lemn pe care le suflă vântul, rezistă la cutremur sau le mănâncă cariile sunt de mult catalogate drept mituri. Toate construcțiile din lemn se proiectează conform normativelor europene (EUROCOD 5) și naționale (NP 005-2003) de către ingineri, la fel ca oricare altă construcție, indiferent de sistemul structural, pentru a rezista la încărcările și eforturile date de vânt, zăpadă și seism. De asemenea, lemnul trebuie agrementat pentru a fi utilizat în construcții, trebuie să aibă un procent de umiditate de 14-16% și este tratat insecto-fungicid sau ignifug după caz.
Când vine vorba de cutremur, o casă din lemn se comportă mai bine decât una din zidărie pentru că este de 3 ori mai ușoară și lemnul este un material flexibil care preia cu ușurință undele seismice spre deosebire de zidăria grea și rigidă.
Este dificil de estimat durata de viată a unei clădiri, deoarece e direct influențată de mediul înconjurător și de modul în care acea clădire este întreținută. În Maramureș de exemplu găsim biserici din lemn din secolul 17-19, care rezistă cu brio testul timpului și transmit mai departe cultura și arhitectura acelor vremuri.
Concluzie
Fiecare material în parte și sistem structural are avantajele și dezavantajele sale în funcție de scopul și modul în care este utilizat. În ceea ce privesc casele însă, lemnul se dovedește o alternativă foarte bună pentru locuințele unifamiliale, poate chiar mai bună în anumite situații. De cealaltă parte, zidăria se pretează mai bine pentru clădirile supraetajate ca blocurile de apartamente unde lemnul e mai prejos, deși se pot construi clădiri până la 3 niveluri în sistem timber frame.
Desigur, în ultimă instanță calitatea clădirii e dată în mare măsură de modul în care a fost proiectată și executată, indiferent de sistemul structural ales. De aceea îți recomandăm să te informezi și să lucrezi cu profesioniști care garantează calitatea și durabilitatea construcției. Până la urmă, o casă ți-o construiești o dată în viață, și trebuie să iasă cât mai bine.