Câteva concluzii în urma unei dezbateri cu reprezentanți din industrie pe tema eficiență energetică și sustenabilitate
Anul acesta am fost invitați să participăm alături de România Green Building Council sau Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), la Formul Building Home, unul dintre cele mai importante evenimente din țară pe segmentul construcțiilor. Pe lângă întâlnirile cu parteneri din domeniu și colegi de breaslă, am participat la dezbarearea cu tema Casă Verde. Casă Eficientă. Casă Inteligență. Casă Frumoasă, alături de 27 de profesioniști din industrie: arhitecți, ingineri, dezvoltatori imobiliari, reprezentanți ai învățământului superior și furnizori/producători de materiale și echipamente.
Subiectul discuției este unul foarte larg iar 2 ore n-au fost suficiente că să dezbatem opiniile fiecărui invitat, motiv pentru care cred că este foarte util un follow-up, prezentat din 2 puncte de vedere foarte importante și de interes pentru noi:
1. EFICIENTĂ ENERGETICĂ
Primul punct de vedere, referitor la Casă Eficientă face referire în mod direct la standardul nZEB (nearly Zero Energy Building) care a intrat în vigoare de anul acesta pentru sectorul rezidențial. Acest standard impune că noile locuințe să aibă un “consum de energie aproape egal cu zero” iar din necesarul de energie de 100 kWh/m2/an, minim 30% trebuie acoperit din surse regenerabile de energie produse local: sisteme fotovoltaice pentru electricitate, sisteme solare termice pentru apă caldă, pompe de căldură sau chiar energie electrică furnizată din surse regenerabile produse în apropierea locuinței, prin intermediul furnizorului de energie.
Motivul pentru care există acest standard este că la nivelul Uniunii Europene, problema schimbărilor climatice este o prioritate iar sectorul clădirilor are cea mai mare cota parte în consumul total de energie (40%) și emisii de gaze cu efect de seră (36%) raportat la restul sectoarelor (industrie, transport, energie). Așadar, construcția și utilizarea clădirilor în care locuim, muncim sau facem cumpărături consumă cantități mari de energie, care provine preponderent din surse fosile (cărbune și gaz). Mare parte din această energie este folosită pentru încălzire, conform statisticii de mai jos.
Deși standardul a intrat în vigoare de la începutul anului, implementarea lui este o provocare atât la nivelul administrației (cine autorizează și verifică) dar și la nivelul proiectanților și constructorilor (cine vine cu soluția tehnică și o implementează corespunzător). În momentul de față, se lucrează la revizuirea MC 001-2007 cu modificările și completările ulterioare: Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor. Această va include un raport de evaluare/conformare energetică a clădirii la faza de proiect, întocmit de auditorul energetic, care va dovedi că proiectul în cauză respectă normele nZEB. Am scris un articol separat în care abordăm mai pe larg standardul nZEB.
Între timp, este foarte important că profesioniștii din industrie să aibă cunoștințele necesare pentru proiectare și execuția corectă în conformitate cu standardul nZEB. De aceea, organizații precum Cluster Pro-nZEB demarează numeroase proiecte de conștientizare și formare profesională pe acest segment. Unul dintre ele este NZEB Roadshow, în care suntem și noi implicați și care va prezența în marile orașe din țară diverse machete cu detalii tehnice la standard nZEB în diverse sisteme structurale: zidărie, timberframe și metal. Poți vedea mai jos prima machetă nZEB din proiect. De asemenea, și RoGBC a introdus în platforma de training Green Building Professionals un curs dedicat nZEB.
2. CLĂDIRI VERZI ȘI CERTIFICĂRI DE SUSTENABILITATE
Referitor la subiectul Casă Verde, aici intrăm într-un domeniu care de multe ori este greșit înțeles. Spre exemplu, în cadrul dezbaterii am auzit opiniile dezvoltatorilor imobiliari care au considerat că este suficient să crești suprafață înverzită din ansamblurile rezidențiale (spații verzi, balcoane, grădini mai spațioase) că să afirme că proiectele sunt verzi. În aparență sunt verzi, dar dacă privim lucrurile din altă perspectiva, situația este diferită. Un aspect important de menționat aici este că, deși o locuință este eficientă energetic și îndeplinește standardul nZEB, nu este în totalitate sustenabilă din unele puncte de vedere . La urma urmei, se poate construit cu beton și izola și cu polistiren sau spumă poliuretanică pentru a atinge o rezistență termică corespunzătoare și nu există cerințe specifice pentru emisii de substanțe nocive (formaldehide) și calitatea mediului interior în standardul nZEB.
Legat de procentele mai sus menționate, emisiile de gaze cu efect de seră (CO2) provin din construcția clădirii (procesele de fabricare a materialelor, instalațiilor, finisajelor etc. dintr-o clădire) și utilizarea acesteia (consum de energie pentru încălzire, răcire, electricitate și consum de apă). Ei bine, studiile arată că 90% din emisiile de CO2 provin din producția materialelor de construcție. Și așa pare să fie. De exemplu, procesul de producție pentru 1 mc beton degajă în atmosferă 800 kg CO2 iar 1 tonă de oțel peste 2,5 tone CO2, în timp ce 1 mc de lemn stochează în structura să 600-700 kg CO2 atunci când este pus în opera într-o construcție. Asta înseamnă că fiecare material de construcție are o amprentă de carbon asociată. Am abordat mai pe larg acest subiect într-un articol dedicat.
Aceste informații sunt foarte importante și trebuie luate în calcul încă din faza de proiectare atunci când un investitor urmărește să construiască o clădire verde. O analiză LCA (Life Cycle Assessment) la faza de proiect este esențială pentru e avalua impactul asupra mediului pe care o clădire o are prin construcție și utilizare pe minim 50 ani. Însă înainte să intrăm în detalii, ce este o clădire verde și cine atestă că o clădire este într-adevăr verde sau nu?
În România RoGBC este organizația care a adus acum mai bine de 10 ani certificările de sustenabilitate pentru clădiri: LEED (standardul american) și BREEAM (standardul englez) și a sprijinit implementarea lui alături de parteneri din industrie (certificatori independenți). Însă aceste standarde se pretează mai mult pentru segmentul office și comercial iar pentru sectorul rezidențial presupun un cost destul de mare, nejustificabil în cazul locuințelor unifamiliale. De exemplu certificarea LEED pentru o locuință unifamiliala poate ajunge la 10.000 Euro.
De aceea, RoGBC a creat schemă de certificare verde GREEN HOMES adresată strict segmentului rezidențial. Acesta presupune o evaluare holistică a unui proiect pe următoarele direcții: locația clădirii, materialele folosite cu amprenta de carbon asociată, gestionarea deșeurilor în timpul și după construcție, implementarea principiilor de economie circulară, calitatea mediului interior, consumul de apă și nu în ultimul rând, măsurile de eficientă energetică și consumul de energie în parametri standardului nZEB. Practic, GREEN HOMES merge un pas mai departe și pe lângă nZEB (care reduce impactul asupra mediului prin consum mic de energie), acest standard cere că o clădire să aibă un impact redus asupra mediului prin materialele de construcție și modul în care sunt puse în opera.
Astfel, dacă în urma evaluării în timpul proiectării, în timpul execuției și la recepția proiectului, un proiect respectă cerințele și criteriile certificării, acesta obține acreditarea GREEN HOMES by RoGBC, recunoscută de World Green Building Council alături de celelalte scheme de certificare verde. Diferența constă în faptul că GREEN HOMES reflectă nevoile pieței din România și reprezintă un cost mic raportat la valoarea întregii clădiri. Certificarea unei locuințe unifamiliale nu depășește 3000 Euro. Deși mai accesibilă dpdv financiar, exigențele sunt aceleași. Că să-l citez pe fondatorul RoGBC, vorbim de același Dumnezeu (clădiri verzi) cu mai multe religii (GREEN HOMES, LEED, BREEAM, DGNB, WELLS etc) și abordări diferite.
Mai mult decât atât, prin programul GREEN MORTGAGE, investitorii sau cumpărătorii de locuințe certificate GREEN HOME (apartamente sau case) pot beneficia de o ipotecă verde, adică un “credit ipotecar cu dobânda preferențială”. Băncile înscrise în program sunt dispuse să ofere o finanțare imobiliară la o rată a dobânzii mai mică față de media din piață (reducere de 0,25-0,75%), deoarece riscul de neplata a creditului scade pentru un debitor care are o locuință cu costuri lunare de întreținere și mentenanță mai mici, ceea ce reprezintă un venit indirect cu care își poate plăti creditul. Până la urmă, atunci când iei un credit ipotecar, banca este proprietarul de facto al locuinței până achiți creditul. Mai mult decât atât, acea locuință are o certificare recunoscută la nivel internațional, ceea ce-i păstrează valoarea de piață în timp.
Așadar, RoGBC a creat GREEN HOMES GREEN MORTGAGE, un program funcțional și de succes pentru sectorul rezidențial din România, dovadă fiind cifrele: peste 10.000+ de unități certificate și în curs de certificare (apartamente și locuințe), 50+ dezvoltatori și investitori care au adoptat standardul, 2 bănci partenere iar valoarea proiectelor rezidențiale certificate depășește 1,5 Miliarde Euro. Mai mult decât atât, programul se extinde în alte 11 țări din Europa, sub egida SMARTER Finance For Families, cea mai recentă țară care se alătură fiind Republica Moldova. Poți află mai multe despre program de pe site-ul RoGBC. Și noi ne-am alăturat acestui program în calitate de Furnizor de Soluții pentru Locuințe Verzi.
CONCLUZIE
Termenul “Clădire Verde” poate fi foarte ușor folosit greșit și în scopuri de marketing fals (acel green wash). În lipsa unei certificări recunoscute la nivel internațional care să ateste calitatea și performanța clădirii, vorbim doar de concepte interpretabile. În continuare celor menționate mai sus, standardul nZEB nu este suficient și de aceea este important că încă din faza incipientă a unui proiect, chiar de la stadiu de idee, să fie aduși la masă de discuție atât proiectantul, cât și auditorul și certificatorul. Un proiect care iese în piață bine elaborat va putea aduce economii nu doar în timpul execuției (prin detalii tehnice bine elaborate) ci și în timpul utilizării, prin costuri de întreținere mici și de ce nu, o ipotecă mai mică.
Iar în final, ca un reminder la întrebarea ”De ce ne pasă de nZEB și certificări de sustenabilitate?”, las acest articol despre o situație cu care ne vom confrunta din ce în ce mai des în viitorul apropiat. Clima se schimbă și modul nesustenabil în care construim reprezintă o parte imporatantă a problemei. Alte consecințe pe care le simțim mai aproape de noi sunt deșertificarea Oltenieie sau tornade la vecinii din Europa.